Dieta alcalină este sănătoasă și se bazează, în mare parte, pe fructe și legume și pe evitarea mâncării procesate. Însă și alimentele acide au un rol benefic și de echilibrare a pH-ului. Iată ce trebuie să știi despre alimentele alcaline și cele acide.

Când discutăm despre o dietă alcalină, trebuie mai întâi de toate, să înțelegem ce înseamnă pH-ul (potențialul de hidrogen).

Ph-ul reprezintă concentrația ionilor de hidrogen dintr-o soluție, indicând caracterul acid sau bazic al acesteia.

Valorile pH-ului:

• Între 0 și 6.9 este acid;
• Între 7.1 și 14.0 este alcalin;
• 7.0 este neutru.

Este important de reținut că pH-ul este diferit în funcție de zona corpului. De exemplu, pH-ul sângelui este între 7,35-7,45, ușor alcalin, pe când pH-ul stomacului este de 3,5, nivelul de aciditate fiind mai ridicat, necesar pentru ca alimentele să fie digerate și descompuse mai ușor.

 Anumite categorii alimentare sunt considerate acide, neutre sau alcaline, ca de exemplu:

Alimente acide: carnea de vită, carnea de pui, peștele, produsele lactate, ouăle, cerealele, fructele citrice, alcoolul, cafeaua și băuturile bazate pe cofeină, alimentele procesate, alimentele ori suplimentele bogate în proteine, sarea rafinată de masă, sucurile și băuturile îndulcite.

Alimente neutre: grăsimi din surse naturale, amidonul, zaharuri.

Alimente alcaline: fructele (caise, curmale, smochine, pepene, fructe de pădure, banane), legumele (sparanghelul, cartoful dulce, țelina), nucile, semințele, leguminoasele, tofu.

Cercetătorii recomandă o dietă compusă din 60%-80% alimente alcaline și doar 20%-40% alimente acide.

Organismul are nevoie de ambele categorii de alimente pentru a funcționa corect, însă hrana modifică doar pH-ul urinei și al salivei, nu și al sângelui. Pentru o sănătate de fier, pH-ul sângelui trebuie să rămână constant, astfel încât celulele să funcționeze corect.

Corpul uman are propriile sale modalități de a-și menține un nivel optim de aciditate, fenomen cunoscut sub numele de echilibrul acido-bazic.

Dieta alcalină încurajează consumul de fructe și legume, limitând aportul de grăsimi nesănătoase, mâncare procesată, zaharuri și calorii. S-a dovedit benefică pentru persoanele care suferă de gastrită, reflux gastric sau au un nivel mare de aciditate în stomac, ce ar trebui menținut sub control.

Dieta care include prea multe alimente acide, cum ar fi proteine sau zaharuri, poate crește nivelul de aciditate din urină, fapt care ar putea conduce, pe termen lung, la formarea pietrelor la rinichi. Există speculații și asupra faptului că prea multă aciditate poate cauza o deteriorare a mușchilor și a oaselor. Oasele conțin calciu, pe care organismul îl folosește pentru a restabili echilibrul pH-ului sângelui, atunci când acesta devine prea acid.

Afecțiuni cauzate de dezechilibrul acido-bazic

Osteoporoza - scăderea mineralizării osoase și pierderea de masă osoasă. Întâlnit cel mai des la femeile care au ajuns la menopauză. Oasele sunt cel mai important depozit de minerale cu efect tampon, tocmai de aceea s-a considerat afectarea osoasă în cazul unei diete acide urmate o perioadă îndelungată.

Acidoza - cauzează dezechilibru metabolic cu producere de acizi în exces în organism. Poate provoca: afecțiunile renale, diabetul, diaree, febră, deficiența de aldosteron, afecțiuni biliare și pancreatice.

Cancerul - o dietă cu potențial acidifiant crește riscul de cancer, pe când o dietă alcalină duce la scăderea riscului de cancer.

Fertilitatea - ph-ul corporal optim concepției este favorizat de o dietă alcalină.

Specialiștii spun că este important să avem o dietă variată din toate grupele de alimente, să respectăm principul moderației și să facem mișcare.