„Better brain health” este un documentar care arată că mâncarea nesănătoasă duce la micșorarea creierului, la comportamente agresive, ne influențează deciziile și produce modificări îngrijorătoare în creier.

DW Documentary, un canal de Youtube care aparține televiziunii germane Deutsche Welle, a lansat, în luna martie, un documentar care a pus pe tapet o problemă la care poate nu ne-am gândit până acum: creierul este afectat de ceea ce mâncăm?

Documentarul „Better brain health” (pe care îl găsești la finalul articolului) ridică, încă de la început, câteva întrebări: cum afectează dulciurile și mâncarea grasă, cu care suntem obișnuiți de decenii, sănătatea creierului? Oare sănătatea mentală, schimbările de comportament și abilitățile creierului suferă din cauza unei alimentații deficitare?

„Știm că junk food-ul îngrașă, însă știință ne arată că de asemenea duce la micșorarea creierului”, spune Felice Jacka - Prof. La Universitatea din Melbourne, Australia.
„Dietele care sunt bogate în grăsimi și zaharuri, pe termen lung, duc la schimbări în creier în ce privește memoria” - Margaret Morris - Universitatea din Sydney,  Australia.

Acesta este un domeniu nou de cercetare, o știință în dezvoltare, care pune în lumina o nouă față a nutriției.

„Consumul regulat de zaharuri și mâncare grasă duc la reprogramarea creierului” - Dr. Eric Stice, Institutul de cercetare din Eugene, Oregon, U.S.A.

Pe scurt, creierul este afectat de tot ce mâncăm. Iar totul începe chiar înainte de naștere. Creierul se formează în timpul sarcinii și, cum funcționează apoi, depinde de dieta mamei în timpul celor nouă luni de sarcină. Mare parte din consecințele unei diete deficitare pe timpul sarcinii vor exista mult timp. Acum, cercetători din Australia studiază consecințele alimentației asupra creierului.

Felice Jacka, profesor la Universitatea din Melbourne, a studiat comportamentul bebelușilor după ce a urmărit obiceiurile de a mânca a 23.000 de gravide.

„Măsurăm cantitatea de junk food și mâncare procesată, dar și de mâncare sănătoasă, cu multe fibre și nutrienți, etc.  Apoi observăm sănătatea emoțională a copilului pe durata primilor ani, de la 18 luni la 5 ani. Bineînțeles că luăm în considerare și educația, situația financiară, sănătatea mentală a mamei, experiență parentală. Ce am observat foarte clar este că mamele care mănâncă în timpul sarcinii mai mult junk food - băuturi dulci, chipsuri, prăjituri, dulciuri -, copiii acestora au un comportament mult mai agresiv, sunt mai furioși și agitați”.

Această corelație sugerează că alimentația mamei afectează dezvoltarea fătului, deși legătura rămâne să fie demonstrată la nivel biologic.

„Ce am mai observat în acest studiu complex este că alimentația copiilor este la fel de importantă. Dacă copii ar mânca prea multă mâncare procesată și junk food și prea puțină mâncare sănătoasă, ar avea un comportament mai agresiv și agitat, dar ar suferi și de depresie, anxietate, coșmaruri”.

Studiul a fost confirmat de alte studii făcute în Spania, Olanda și Canada, în care cercetătorii s-au axat pe excesul de grăsimi și zaharuri și efectele lor asupra sănătății creierului.

Deprivarea creierului de Omega 3 duce la funcționarea deficitară a acestuia

În laboratorul Universității din Bordeaux, oamenii de știință testează efectele alimentației deficitare pe creierul șoarecilor, iar în documentar se vede cum fac un experiment pentru a măsura anxietatea. Animalul are posibilitatea să exploreze zona luminată sau să se ascundă în umbră. Un șoarece obișnuit verifică zona luminată cu atenție, însă acela care a fost lipsit de acizi grași Omega 3 pe durata dezvoltării, în loc să exploateze împrejurimile, se ascunde într-un colț întunecat, pentru că este stresat și anxios. Experimentul a fost reprodus de multe ori, pe zeci de șoareci. Pentru cercetători poate fi doar o simplă explicație: fără acizii grași Omega 3, creierul nu se dezvoltă și nu funcționează normal. Acești acizi sunt necesari deoarece materia gri este 90% grăsime, care nu se poate reproduce singură.

„Creierul este, după țesutul adipos, cel mai bogat în acizi grași polisaturati. Omega 3 este esențial pentru că nu poate fi produs de organism, trebuie ingerat. Trebuie să vină din alimentație”, spune unul dintre experți.

Peștele uleios, carnea organică, uleiuri vegetale, semințele și nucile - cum ar fi migdalele, au fost din totdeauna o sursă bună de Omega 3. Cantitatea de Omega 3 ingerată este crucială pentru a face celulele creierului mai eficiente, deoarece atunci când acești acizi grași sunt integrați în membranele celulelor nervoase, îmbunătățesc proprietățile electrice. Astfel, în interiorul neuronilor bogați în Omega 3, conexiunile se fac mai rapid, rețeaua este mult mai eficientă. Iar deprivarea creierului de Omega 3 duce la funcționarea deficitară a acestuia.

„Marea majoritate a oamenilor au deficiență de Omega 3, de aceea este important să fim atenți la asta, în special în perioada prenatală când cantități mari de Omega 3 sunt stocate în creier. La fel și în adolescență, când se produc schimbări majore în alimentație. Dar și la bătrânețe, deoarece absorbția de Omega 3 este mai redusă. De aceea trebuie să creștem consumul”, mai spune un cercetător în documentar.

Ar putea o alimentație dezechilibrată să activeze un comportament agresiv, violent și la oameni?

Prima regulă majoră privind creierul, ca să funcționeze la capacitate deplină, este să evităm deficiențele. Nutrienții și o alimentație sănătoasă ar trebui să fie prioritare. Ce se întâmpla cu neuronii atunci când mesele sunt sărace sau la fel? Acesta este o problema care afectează hamsterii europeni sălbatici, specie care a prosperat în Franța mult timp.

„Începând cu anii 1960, populația de hamsteri a început să scadă, fiind pe cale de dispariție astăzi. Pe de altă parte, am observat o creștere a populației în zonele unde se cultivă porumb” - Dr. Caroline Habold - Universitatea din Strasbourg.

Cercetătoarea a făcut un experiment cu șoareci în laborator pe care i-a hrănit doar cu porumb.

„Pe durata împerecherii, am observat disturbări ale comportamentului femelei, care constă în agresivitate și hipersensibilitate la orice sunet. Cu toate acestea, nu ne așteptam ca aceste femele să își devoreze puii în prima zi după naștere. Am observat acest comportament la peste 80% din femele”, a mai spus Habold.

O alimentație deficitară a fost suficientă pentru un hamster să își mănânce puii. Cauza? O simplă vitamină.

„Lipsa vitaminei B3 este cauza comportamentului anormal. Atunci când le-am dat suplimente cu vitamina B3, pe lângă dieta cu porumb, au manifestat un comportament normal. Și au început să își crească și alăpteze puii în același fel ca și femelele care primeau o alimentație diversificată. Cazul hamsterilor canibali este îngrijorător. Ar putea o alimentație dezechilibrată să activeze un comportament agresiv, violent și la oameni?”, se mai întreabă ea.

Ap Zaalberg este psiholog și consultant politic al Ministerului de Justiție olandez, iar specializările lui sunt nutriția și crima. El este convins că îmbogățirea alimentelor cu vitamine, acizi grași și minerale poate reduce agresivitatea.

Este o ipoteză greu de demonstrat în viață de zi cu zi, deoarece sunt mulți factori și circumstanțe care ne pot influența comportamentul și impulsurile. Pentru a putea studia nutriția fără influența parametrilor, a ales închisorile ca subiect de studiu.

„Studiem prizonierii tineri din opt închisori diferite. Timp de 3 luni le-am dat vitamine, minerale și suplimente cu acizi grași. Apoi am studiat efectele asupra comportamentului. Am măsurat în două feluri diferite. Mai întâi, întrebam prizonierii cât de agresivi obișnuiau să fie, lucru confirmat apoi de paznicii închisorii. Apoi verificam rapoartele, de câte ori a fost reținut în carceră prizonierul”, a spus el.

În grupul de prizonieri unde alimentația a fost îmbunătățită, numărul incidentelor a scăzut la o treime.

Alimentația poate influența deciziile

Ceea ce mâncăm ne poate influența starea, să stimuleze anumite impulsuri. Totuși, realizatorii documentarului s-au întrebat dacă, ceea ce mâncăm ar putea să ne influențeze și deciziile?

„Când oamenii sunt întrebați dacă mâncarea pe care o consumă are impact asupra sănătății, majoritatea răspund "da". Însă când sunt întrebați dacă alimentația poate influența gândurile și deciziile, prea puțini tind să creadă că este adevărat.” - Prof. Dr. Soyoung Park, Univeristatea din Lubeck, Germania.

Cu toate acestea, la Institutul de Psihologie din cadrul Universității din Lubeck, Germania, Park a reușit să demonstreze asta cu un experiment original.

„Imaginați-vă că vă confruntați cu o dilemă: aveți la dispoziție suma de 10 euro, bani pe care trebuie să îi împărțiți la doi. Însă, partenerul dvs., un străin, va decide cum să împartă banii. El păstrează 8 euro, iar dvs. primiți doar 2 euro. Dacă acceptați oferta injustă, veți rămâne cu ceva bani, însă mult mai puțini decât partenerul dvs. Dacă refuzați, nimeni nu câștigă nimic. Deci, ce veți alege? Acceptați cei 2 euro chiar dacă va simțiți înșelați sau refuzați plecând cu mâna goală, dar cu mintea împăcată? Se pare că, în mod surprinzător, decizia de a lua sau nu banii depinde de ceea ce ați mâncat”, narează vocea din documentar.

„Parte din studiu a fost să urmărim 24 de persoane care au venit la laborator de două ori pentru a servi micul dejun în moduri diferite. Am descoperit că aceeași persoană la luat decizii complet diferite în funcție de ce au mâncat la micul dejun” - Prof. Dr. Soyoung Park.

Pentru persoana testată, cele 2 tipuri de mic dejun par la fel. În realitate, unul este mult mai bogat în proteine decât celălalt. Doar rația de zahăr per proteină diferă. Câteva ore după ce a mâncat, subiectul dă câteva teste pe computer.

„Când subiectul a consumat un mic dejun mai bogat în proteine, a fost mai tolerant față de oferta injustă. La polul opus, atunci când a consumat un mic dejun bogat în carbohidrați, a fost mai puțin tolerant față de oferta nedreaptă”- Prof. Dr. Soyoung Park.

În medie, subiectul care a consumat mai puține proteine respinge oferta injustă de două ori mai des. Dar cum putem explica acest fenomen surprinzător? În căutarea dovezilor biologice, cercetătorii au luat probe de sânge pentru a măsura nivelul de hormoni (insulină, cortizon și adrenalină) și aminoacizi (triptofan și tirozina).

Din toate aceste substanțe, cea mai importantă este tirozina. Acest aminoacid este o acumulare a unei proteine care este cheia unei bune funcționari a creierului: dopamina. Această moleculă asigură comunicarea între neuronii responsabili de motivare și asumarea riscurilor. Rezultatul analizelor de sânge arată că subiecții cu nivel mare de tirozină sunt mai dispuși să accepte oferta nedreaptă. În alte cuvinte, ceea ce mâncăm poate altera chimia din creier și, de asemenea, comunicarea între neuroni suficient cât să modifice unele decizii.

„Datorită faptului că mâncăm de trei ori pe zi, în fiecare zi, realizăm că mâncarea are o putere extraordinară în a ne modifica și modela. De aceea este important să gândim cum putem folosi mâncarea pentru a ne îmbunătăți traiul și pentru a ne optimiza sănătatea mentală” - Prof. Dr. Soyoung Park.

Un regim alimentar nesănătos confuzează sistemul imunitar, iar anumite celule încep să devoreze neuronii

O alimentație dezechilibrată nu numai că ne afectează funcționarea creierului și comportamentul, dar și starea de spirit și sănătatea mentală.

Dar cum rămâne cu junk food-ul, saturat de zahăr și grăsimi? Ce s-ar întâmplă dacă am mânca mai mult? Acesta este un subiect de cercetare la Universitatea din Sydney, Australia, unde Margaret Morris studiază șobolani care sunt hrăniți cu junk food de la supermarket sau de la fast-food.

„Experimentul nostru folosește alimente consumate de noi toți. Îi hrănim cu plăcinte cu carne, chipsuri, prăjituri și biscuiți. Genul de alimente ieftine și la îndemână”, explică ea.

Prima consecință a acestei diete: șobolanii și-au dublat rația de mâncare - animalele nu păreau că se sătură. Însă cel mai surprinzător rezultat este altul.

„Ceea ce ne interesează cel mai mult este impactul unei diete nesănătoase asupra memoriei șobolanilor”.

Aceasta a făcut un experiment în care a pus în cușca șobolanului diferite obiecte. În imaginile din documentar, acesta studiază imediat obiectele - rozătoarele sunt firi curioase. După ce termină de examinat și memorat mediul înconjurător, șobolanul este retras din cușcă, apoi este mutat într-o altă cușcă unde obiectele au fost mutate. Animalul examinează amănunțit obiectul care a fost mutat.

Șobolanul hrănit cu mâncare procesată are un comportament diferit. Îi ia mai mult timp să își dea seama că obiectul a fost mutat și analizează cele două obiecte aproape la fel. Asta denotă afectarea memoriei vizuale, dar și alte dereglări care îi îngrijorează pe cercetători. Au descoperit traume în hipocamp, o zona mică aflată în centrul creierului care este esențial în procesul de învățare și memorie.

„Observăm calitatea dietelor oamenilor că este corelată cu dimensiunea hipocampului și a materiei cenușii. La fel sunt afectate și funcțiile cognitive”, a spus cercetătoarea.

Margaret Morris caută să înțeleagă cum zaharurile și mâncărurile grase afectează creierele și performanțele șobolanilor testați. Teoria sa este că prea multă grăsime și zahăr declanșează o reacție inflamatorie care se răspândește între neuroni.

Un regim alimentar încărcat confuzează sistemul imunitar, care răspunde prin declanșarea reacției inflamatorii, în special a țesuturilor adipoase. Acestea eliberează substanțe care răspândesc inflamația în tot corpul. Inflamația poate ajunge la meninge, care declanșează un fenomen surprinzător: anumite celule imune din creier, mai exact celulele microgliale, încep să devoreze neuronii.

„Aceste celule sunt importante deoarece, în mod normal, se hrănesc cu neuroni morți. Însă, atunci când sunt dereglate, în special în cazul unei alimentații dezechilibrate, încep să devoreze neuroni vii. Asta duce la distrugerea rețelei neuronale" - Sophie Laye, Bordeaux, Franța.

Zahărul alterează circuitul neuronal ca și  în cazul consumului de droguri

Un alt subiect controversat legat de consecințele pe care le are asupra creierului este zahărul, care are puterea de a modifica întregi zone ale creierului care controlează emoțiile și plăcerea. Ce devine din ce în ce mai clar este că zahărul este la fel de periculos ca și drogurile.

Serge Ahmed este unul dintre primii care a demonstrat această teorie cu un simplu experiment. Pasul unu: a crescut șobolani dându-le cocaină și zahăr. Apoi, după săptămâni cu această dietă, a supus animalele unui test: ele sunt expuse unui mâner care este conectat la o seringă cu cocaină sau heroină, iar al doilea mâner – cu o seringă care conține o băutură dulce. Concluzia a fost că șobolanii aleg băutura dulce în defavoarea drogurilor de patru ori mai des.

„Găsim zahăr în multe alimente, cum ar fi băuturile dulci - cum ar fi de așteptat, însă în zilele noastre întâlnim zahărul și în alimentele care nu ar trebui să aibă, cum ar fi șunca sau supa. Adăugând zahăr acestor alimente contribuie la faptul că oamenii devin dependenți de acestea, fără ca ei să știe" - Serge Ahmed, Universitatea din Bordeaux, Franța.

La Institutul de Cercetare din Oregan U.S.A., influența zahărului asupra creierului este studiată de Eric Stice: „Concluzia cercetărilor noastre este că alimentația bazată pe zaharuri alterează circuitul neuronal ca și în cazul consumului de droguri”.

Dr. Eric Stice a recrutat 100 de studenți, jumătate din ei consumând în mod regulat înghețată, iar cealaltă jumătate, deloc. Toți au venit pentru a bea un milkshake în interiorul unui aparat RMN pentru a le studia activitatea cerebrală.  

„Ce am descoperit este că la persoanele care nu consumă deloc înghețată se poate urmări circuitul recompensei, ceea ce activează circuitele foarte puternic, însă la persoanele care mănâncă în mod regulat înghețată, abia dacă putem vedea vreo reacție. În concluzie, consumul excesiv de zaharuri reduce plăcerea pe care o simțim când le consumăm”.

Circuitul plăcerii este o regiune a creierului responsabilă cu controlul plăcerii. În mod particular, este sensibil la consumul de zahăr. Însă, consumul excesiv duce la slăbirea acestuia, rezultând diminuarea senzației de plăcere.

„Un alt efect periculos al consumului excesiv de zaharuri este sensibilitatea la imagini cu mâncare, ceea ce ne determină să mâncăm și atunci când nu ne este foame. Asta duce la îngrășare și obezitate”.

O altă variabilă de luat în considerare atunci când alegem ceea ce mâncăm este corelația între intestin și creier - se consideră că flora intestinală reprezintă o legătură între mâncare și creier. O dietă care este bună pentru starea noastră de spirit, este, mai întâi de toate, bună pentru bacteriile din intestin. Cea mai recomandată de cercetători este dieta Mediteraneană, care conține diferite tipuri de salate, legume rădăcinoase, fructe, nuci, semințe, peste și ulei de măsline.

Condimentele, folosite de secole în medicină indiana sunt acum un subiect de interes pentru oamenii de știință pentru beneficiile asupra sănătății mentale. Fructele roșii și cele de pădure pot întineri neuronii în declin.

Cercetătorii sunt abia la începutul descoperii secretelor relației dintre alimentație și creier. Însă ce au concluzionat până acum este că o alimentație echilibrată și sănătoasă, fără mâncare procesată și zaharuri si care favorizează fructele și legumele, pare să fie de departe cea mai bună rețeta pentru a ne menține facultățile mentale.

https://youtu.be/TLpbfOJ4bJU

Citește și:
Cele mai bune alimente pentru creier și memorie
Sfaturi simple pentru mâncatul sănătos